[x]

Intunecare. ZoriSe sting luminile palide-n oraş
Zori de praf se-aştern încet, încet
Şi-n final, răsare şi soarele
Aruncând umbre peste oraşul dement.
Însa tu nu-l vezi.

De mâine, juri, ai să faci ceva
Ai să te ridici, ai să fugi undeva
Ai să spui tot ce te-apasă, ai să fugi…
Sub un soare viu, sub un cer senin
Ai să-ţi aminteşti să trăieşti
Ai să ştii să simţi, să iubeşti.
Încet, încet, încetişor…

Dar nu azi. Azi e altă zi de beţie
De revoltă închisă

MonstriiÎmi tot place să spun că sunt gol. Dar nu e adevărat, deşi mi-ar plăcea să mă detaşez de tot, de toate, încă am sentimente, emoţii, dorinţe, opinii, cuvinte. Problema e că sunt contradictorii, mereu, în orice situaţie. Dacă nu sunt gol este pentru că sunt plin de monştri; monştri pe care am învăţat să îi accept, şi cu care ştiu să trăiesc.
Şi totuşi tot nu funcţionez. Nu funţionez pentru că ei (monştrii) nu au învăţat să trăiasca între ei,

Din adancÎntr-un deşert, gri şi sterp
Se-nalţă uriaşe ruguri incendiate
Străpung noaptea grea căzută
Din timpurile uitării născută

Flăcări reflectate-n stropi de ploi acide
Luminează-n puterea acestei nopţi sordide
Râuri smolite străbat câmpii nenorocite
Lipsite de atingerile binecuvântării.
Negre stânci din magmă-nchegată
Stau strajă într-o vale secată
Şi urlă vântul, amarnic, printre ele…
Se-ntind fantomatice crengi spinoase
În lumina moartă a unei lumi de piatră
Sf

VanatorStomacul o durea ca în fiecare seară. Aşa începeau zilele şi la fel se terminau. Ajunsese să creadă că în interior locuieşte o carie ce se hrăneşte cu intestinele ei, pentru că se simţea din ce în ce mai goală, mai uşoară. Privi plină de scârbă seiful de fier ce-I făcea cu ochiul, amintindu-I de nimic. Şi da, nimicul acesta o strivea, o transforma într-un gândac cu picioarele în sus, care toată viaţa se va chinui să fie normal. Decojea o portocală aşa cum îşi scutura substraturile

VapaieZorii cad grei pe câmpiile pustii
sumbre prevestiri ale pieirii ce va fi…
Din depărtate orizonturi, cuprins de roşu aprins
se ridică un soare aprig – totul pare-nvins.
Aruncă umbrele ciulinilor şi spinilor
într-un aparent, violent infinit, dar
devin tot mai mici, mai firave.
Cuprinse de-un dans nebun, un vals macabru
dispar încet, pier în crăpăturile solului.
Soarele arde din mijloc de cer deschis.

Între crengi ce spintecă răni în carne
tăiat de ciulini, ars de soare
simte chemarea vidului cosmic, îngheţat etern…
o chemare a u

In noapte- 4 dimineaţa -

Adieri reci mângâie trupul ars,
binecuvântat acum de darul nopţii.
Cu ochii grei, arşi de nesomn
observ pe cerul curat un gigantic vals.

Mă pierd în noaptea senină
între stele palide, siderale
mângâiat de aerul dimineţii
în linişte completă, deplină.
- o atingere a binecuvântării universale –

Dacă această pace supremă
dacă aceasta grandioasă imagine
este ce numeşti tu divinitate
atunci divinitatea este vie.

NimicÎntr-un vis al fericirii supreme, am crezut
că pot îmbrățișa lumea-n întregu-i cuprins.

...dar visul a ars, s-a stins, și-a rămas doar cenușă;
din fericire, o amintire, în griuri fade.
Nu mai e nimic, doar o tăcere moartă-
un gol căscat în cea din urmă noapte.

Și-n acest nimic, e prea mult... prea mult... prea mult...

Nimic nu mai cred, nimic nu mai simt
acum, când iarna pare-a cădea duminică.
Larg deschise, brațele fricii făr nume mă cuprind
și acum, întretăiată în nimicuri gri, domnește-absolută.

Tu iubește-m&#

Seen EnoughAm văzut destul? Ce pot vedea? Şi pân' la urmă care sunt versurile ce constituie melodia acestei lumi? Nu sunt aşa multe, doar câteva. Trebuie să ştii să asculţi. Sunt doar câteva cuvinte repetate la nesfârşit într-un refren neobosit. Iar odată ce le-ai ascultat, trebuie să şi cânţi la unison cu toată lumea. Şi-ncerc. Şi cânt. Dar pentru nu ştiu ce motiv, la mine sună altfel. Şi nu ştiu dacă melodia greşită e a lor sau a mea.

Începe aşa: "Priveşte idealul în trăire!" Da

Cocktail ParadoxMă trezisem într-un bar cu un pahar colorat în faţă. "Cocktail Paradox este servit" spuse barmanul pe care nici nu îl vazusem până atunci. Eu cerusem…adevărul e că nu îmi aminteam să fi cerut ceva. Şi nu ştiam cum am ajuns în acest bar sau de ce barmanul mi-a servit acest cocktail.
"E barul Viaţă" "specialitatea casei", aşa mi-a spus. Am întrebat ce conţine băutura, însă umbra asta strălucitoare din faţa mea nu a mai spus nimic. Mă holbam în ochii ei şi îmi vedeam reflecţia. Şi parc&#

AlunecareAici eu.

Sufletul meu o furtună calmă şi mică

Afară o furtună nervoasă, grabită,

o furtună amuzantă, stupidă,

infinită şi neîndurătoare.

Dar oare?

Masca mea doar calmă, nu furtună.

Dincolo de geam soare sau tună?

Masca mea duală?

Încă o glumă…

întrebare plus frică egal risipă.

Risipă de ce?

De mine?

De timp?

Timpul alunecă, iar eu mă sting.

Doar două verbe şi-un final absurd.

Nu maineVară. Seară. Doi bărbaţi şi un copac în mijlocul nimicului.

A: Acum trebuie doar să aşteptăm. A spus că vine mâine.

B: Da…să aşteptăm…

A doua zi; dimineaţă.

A: A spus pe la ce ora din zi ajunge?

B: Nu, a spus doar că vine mâine.

A: Cu siguranţă trebuie să ajungă imediat.

B: Zici tu..

A: Doar nu crezi că..? Nu! Nu ne-ar face aşa ceva. Nu! A zis mâine. Ştii că mereu a făcut ce a spus.

B: Da.. asta a fost până acum..

A: Doar nu crezi că o să ne tr

Versus tineVersus tine

Chinuit, te-ntorci mâhnit acasă
Obosit, te-ai pierdut, e doar o altă zi
Care trece, iar tu nu o vei simţi
Şi fără să ştii, în tine te-ai închis

Rătăcit între patru pereţi
Albi şi goi
Sufletul încet ţi-l îneci
În noroi.

Cauţi ceva în care sa crezi
Nici nu mai ştii la ce să visezi
Politicienii – la fel de corupţi
Corporaţia te foloseşte la fel
De indiferent.
Oamenii din jur sunt şi ei la fel
Toţi la fel
Apatici, grăbiţi, ignoranţi
O societate normală

Sentimente ce hoinaresc haihuiSentimente ce rătăsesc hai-hui. Sentimente care dor şi suferă...

Sincer, m-au dezamăgit deciziile tale şi felul în care te-ai comportat. Ştiam cum eşti, dar aveam nişte aşteptări din partea ta. Este greşeala mea că mă încăpăţânez să cred în basme cu final fericit şi că oamenii au un suflet sub masca lor de aramă. Ştiu că nu ai greşit faţă de mine personal, dar ai adus încă o dovadă celor ce mă contrazic. Celor ce cred că ştiu adevărul şi că au reu

CalculPrea multe dimineţi, şi prea rapide…

N-au înţeles că nu mai vreau şanse plăpânde?

Plus nişte ceasuri zgomotoase şi stupide

De ce din rana mea curg doar secunde?

Scădem irelevanta variabilă

Şi-aflăm esenţa…

E o patimă.

Podul 2 - Hello ZeppHello micule Zepp,

Îţi scriu această scrisoare în secunda în care totul s-a terminat, în secunda în care în sfârşit am evadat din timp. Da, totul s-a terminat. Acum e exact cum visai odată. Nu mai urmează nimic. Însă nu e atât de bine cum îţi imaginai tu. Din punctul ăsta nu poţi privi decât înapoi, iar tabloul acum e format din regrete, fără şansă de schimbare, fără speranţe. O să spui că nu are cum, că sigur e şi fericire în tablou, dar şi fericirea e tristă in aceast

Browse More Like This

Download File
HTML, 1.2 KB more ▶

More from ~RomanianBard

Nightmare?Her foot slipped and she started to fall. The very next moment, she looked at the blood red skies above and saw the edge of the cliff she had been on. It was drifting further and further, and she realized it was the bitter end of this miserable, godless endeavor. Gazing at the skies, which seemed to ignore her agony, she found herself screaming: "This is not how I want it to end…This is not the grand finale I've dreamed of!". She had been roaming for what seemed to have been aeons, and now, it would all be over in a few moments. Even though she could not see the ground below, due to thick clouds beneath her, she knew it was there, and, w

SerenityEndlessly searching for a home
I found myself lost and astray
No one showed me the way
I was stained by the last Autumn rain.
Days vanished into years…

But I found a way to rid myself clean
Of the pain that's been haunting me
Finally sure of my purpose
My soul has been redeemed.

I lay down in thick snow
And witness the beauty around me
This moment, I feel infinite love
It surrounds you all
It sheds onto the pavement
It engulfs my frozen soul
I know…Now, I'm not alone.

Tonight, I breathe serenity
At peace with myself
And finally having found my home
I walk into the piercing blizzard.
I slowly fade away in the snow

View Gallery

Featured in Groups:

#RoWatch
Romania on dA

#TalentPur-Romanesc
We promote RoMania on deviantART

#Romania-Te-iubesc

#RoPatriots
Onoare si Patrie

#PassionPourLeArt

Details

Submitted: May 13, 2012
File Size: 1.2 KB

Link

Thumb

Statistics

Comments: 7
Favourites: 10 [who?]
Views: 164 (0 today)
Downloads: 5 (0 today)

[x]

Vicios

by ~RomanianBard, May 13, 2012, 11:51:12 AM
Literature / Poetry / General Poetry / Free Verse

alergai în cercuri vicioase după lumină
şi nu ştiai că prea multă te orbeşte
cu ochii-mpăienjeniţi, te-ai împiedicat

ai căzut, de ce te uiţi
acuzator la mine?
nu e vina mea, nici a lor
că nu mai ai măcar un vis în tine
şi că nimeni nu vrea să-ţi dea unul.
te-ntrebi amăgitor, oare-ai fost
un simplu rău trecător?
te-ai pierdut aşa uşor?

nu-ţi căuta viaţa aici, nu o vei găsi
caută între cadavre de eroi
poate o găseşti undeva sub noroi,
din vremea când erai mai bun.
caută lumina pierdută altundeva
poate într-o noapte prea lungă şi grea
şi fii sigur că eu nu pot
nu vreau să ţi-o mai dau

aştept să greşeşti, să te răneşti
şi poate să simţi iar.
undeva, cândva, altundeva
ai să-ţi găseşti alt drum…
dar nu aici, niciodată aici.

Viciosby ~RomanianBard

Literature / Poetry / General Poetry / Free Verse

Experiment. L-am scris deoarece m-am plictisit de ce faceam inainte (asta nu inseamna ca nu voi mai scrie cum scriam inainte), si am decis sa schimb forma si putin ideea, continutul.
Am nevoie de parerile voastre, sper totusi sa va placa:-s.

~~love 0 0~~

joy 1 1

~~wow 0 0~~

~~mad 0 0~~

~~sad 0 0~~

~~fear 0 0~~

~~neutral 0 0~~

~GunpowderGelatin May 16, 2012 Hobbyist Writer

imi aminteste de o carte pe care am citit-o asta iarna.era vorba despre viata unui sobolan povestita la persoana a II-a (pana la urma chiar te facea sa te simti ca un sobolan,sau cel putin ca si cum ai sta intr-un colt intunecat privind spre o lumina din departare) si poezia ta mi-a dat aceeasi senzatie.i mean,e inteligenta.

~RomanianBard May 16, 2012 Hobbyist Writer

Multumesc frumos, ma bucur

Cam asta am si vrut sa sugerez, printre altele. E o poezie de razbunare,regret si ura, difera forma, si faptul ca nu e directa.

~vampyremisa May 17, 2012 Hobbyist Writer

hai ca esti un scriitor... am incercat sa spun acelasi lucru intro poezie parca nu am pus-ooo

~RomanianBard May 17, 2012 Hobbyist Writer

Mersi dragut

~vampyremisa May 25, 2012 Hobbyist Writer

pai, asa e !

~DefiledMind May 13, 2012

E putin cam "Sloppy" nu sunt sigur ca e corect termenul, e ok, dar lipseste putina consistenta.

Dar, ce zic eu, nu sunt marele critic literar si nici nu vreau sa fiu.

Keep up the good work

~RomanianBard May 13, 2012 Hobbyist Writer

Inteleg ce spui, iti multumesc pentru parere

Nu uita, e doar un experiment.

More from ~RomanianBard

Featured in Groups:

Details

Statistics

Vicios

Viciosby ~RomanianBard

The Journal Portal

Polls

What is your preferred drawing software?

deviantART [dee·vee·un'nt·ART]

Keep in Touch!

Deviousness

Add Media

Style